ÎPS Serafim – Dragostea care nu cade niciodată

Şi iată că şi în acest an Dumnezeu ne-a rânduit marea bucurie ca ÎPS Serafim Joantă, Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, să ne bucure sufletele în cadrul unei conferinţe, discuţia gravitând în jurul temei “Dragostea care nu cade niciodată”.
Încredinţându-se Duhului Sfânt precum psalmistul (“Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta”), Înalt Preasfinţia Sa şi-a deschis prelegerea prin a sublinia că Dumnezeu este dragoste, şi prin urmare, dragostea nu este ceva, ci Cineva. Întrucât însăşi existenţa omului şi a lumii constituie o dovadă vie a dragostei lui Dumnezeu, niciodată nu ne putem cunoaşte suficient, căci purtăm taina lui Dumnezeu în noi. Astfel, înţelegem taina lui Dumnezeu numai în măsura asemănării noastre cu El, asemănare ce nu se poate dobândi decât prin calea dragostei.
ÎPS Serafim a reliefat cu tristeţe că, din cauza înmulţirii păcatului, ce reprezintă o fisură şi o lovitură dată dragostei şi armoniei din noi înşine, astăzi putem vorbi mai uşor despre ce nu este dragostea decât despre ce este ea. Cum ar trebui, totuşi, să fie dragostea? Curată şi roditoare, având la bază unirea trupurilor, a sufletelor şi a duhurilor. Cu timpul, soţii înaintează în iubirea duhovnicească, se spiritualizează, transfigurează iubirea trupească prin căldură şi apropiere sufletească, pentru a rezulta o iubire ce se continuă în veşnicie.
În timp ce dragostea adevărată se revarsă asupra semenilor, păcatul face inima noastră dură, împietrită şi insensibilă la iubirea lui Dumnezeu. Este necesar, deci, să ne deblocăm, să ne smerim şi să ne încălzim inimile. ÎPS Serafim ne-a îndemnat ca pentru a spori în dragoste, să sporim în rugăciune curată şi sinceră, în fapte concrete de milostenie şi în post.
Nu putem vorbi de dragoste fără a discuta şi despre suferinţă, căci iubirea autentică este jertfelnică, nu sentimentală şi superficială. Suferim când iubim, însă această durere este una sfinţitoare, dragostea dând curaj, îndrăzneală şi optimism. Socotind ca o zi pierdută pe cea fără încercări, să le punem pe toate pe seama păcatelor noastre şi totodată, să le punem pe toate în faţa lui Dumnezeu, iar Dumnezeu, văzând silinţa noastră, va face ceea ce nu putem face noi.
ÎPS Serafim, mai presus de cuvântul ziditor pe care l-a adresat cu afecţiune, ne-a grăit enorm prin puterea exemplului. Multa smerenie şi naturaleţea de copil a Înalt Preafinţiei Sale a cucerit inimile celor prezenţi, astfel că am plecat spre casele noastre pecetluiţi de har, nădejde şi odihnă sufletească, uitând de coordonatele timpului şi mulţumindu-I lui Dumnezeu că ne-a îngăduit o asemenea întâlnire.
Cât despre dragoste, putem conchide cu minunatul imn dedicat acesteia de către Sfântul Apostol Pavel, sub insuflarea Duhului Sfânt:
“De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.”
Amin!

Iubirea şi libertatea în familia creştină

În seara ce precede începutul Postului Naşterii Domnului, a debutat seria de conferinţe organizate de A.S.C.O.R. Ploieşti cu ocazia acestei perioade, ploieştenii având bucuria de a-l primi în mijlocul lor pe Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Mihoc, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă “Andrei Şaguna” din Sibiu. Tema pe care s-a centrat întâlnirea a avut în vedere un subiect de mare importanţă şi actualitate,“Iubirea şi libertatea în familia creştină”.
Părintele a expus cu mult har şi dăruire pe marginea interdependenţei dintre iubire şi libertate, esenţa vieţii de familie aşa cum o vrea Dumnezeu. În timp ce se observă cu amărăciune că Hristos este exclus din “căsătoriile” lumii de azi, Sfântul Apostol Pavel oferă modelul ce ar trebui urmat de soţi, şi anume relaţia dintre Hristos şi Biserică, ce are ca soclu iubirea jertfelnică. Dezvoltând această idee, singura ce poate fi numită căsătorie este cea realizată “în Hristos şi în Biserică”, mai precis când Dumnezeu o lucrează, iar mirii spun ‘da’ prezenţei lui Dumnezeu în viaţa lor. Bărbatul este numit cap femeii nu în sensul că ar fi superior, ci pentru că are o mai mare responsabilitate, aceea de a-şi duce familia în Rai.
În ceea ce priveşte libertatea, părintele Mihoc a reliefat faptul că nu există libertate în afară de Hristos, căci unde intervine păcatul, automat apar robia, decăderea, pierzarea, iar iubirea şi libertatea sunt alungate. Tocmai din cauza poverii păcatului, din ce în ce mai multe familii sunt o suportare reciprocă, un egoism în doi, lucru care îi determină şi pe copii să se îndepărteze. Ori, în familia creştină aprofundăm dragostea prin jertfă, creşterea copiilor realizându-se într-un spaţiu binecuvântat, unde căldura mamei îşi dă mâna cu autoritatea tatălui.
Fără doar şi poate, o problemă stringentă a familiei şi lumii de azi o constituie frica de copii mulţi, cauzată de dificultăţile financiare. Părintele Profesor a îndemnat să ne încredinţăm lui Dumnezeu, “căutând mai întâi Impărăţia Lui”, întrucât El e generos şi are mijloacele şi resursele pentru a ne ajuta. Parafrazându-l pe Steinhardt, Dumnezeu e un boier, dă cu măsură îndesată, clătinată şi cu vârf, deci bine ar fi să venim cu o măsură mare la El.
Părintele a răspuns cu mult drag şi răbdare întrebărilor adresate de către public. Una dintre aceste frământări a vizat diferenţa dintre îndrăgostire şi dragoste, astfel că a fost lămurit faptul că îndrăgostirea este o etapă de început fundamentală pentru viitoarea dragoste, însă iubirea lasă întotdeauna loc pentru mult mai mult. Dacă ne modelăm după chipul jertfei lui Hristos, şi după zeci de ani vom putea descoperi valenţe, taine şi bucurii ale dragostei adânci, căci bucuria adevărată vine cu aflarea crucii în viaţa proprie şi în viaţa familiei.
O altă problemă ridicată de cei prezenţi s-a referit la o eventuală predestinare în alegerea soţului/soţiei, idee la care părintele a replicat cu mult umor că şi Dumnezeu e curios ce vrem noi. Aşadar, fiindcă am fost creaţi liberi, cel ma bun sfat ar fi să ne întrebăm inima. Dumnezeu vrea ca fiecare tânăr să se împlinească într-o relaţie de o bogăţie infinită, iar dacă nu o face e pentru că suntem tributari păcatului.
Au urmat şi alte arii de discuţie precum avorturile, modul denaturat în care se face nunta în lumea de azi sau educarea copiilor într-o societate secularizată.
Smerită, dar impunătoare, prezenţa părintelui Vasile Mihoc a fost o adevărată bucurie şi binecuvântare din care nădăjduim că s-au folosit toţi cei prezenţi, iar deşi subiectul întâlnirii nu putem pretinde vreodată a se epuiza, concluzionăm că nu există fericire mai mare decât a te jertfi pentru cel pe care îl iubeşti.

Înregistrarea conferinţei poate fi ascultată integral mai jos:

Vă aşteptăm cu drag şi la următoarele conferinţe organizate de A.S.C.O.R. Ploieşti!

În mijlocul studenţilor

De la bun început, ne-am dorit să fim mai aproape de centrul universitar ploieştean, pentru a fi în mijlocul studenţilor şi pentru a interacţiona mai bine cu aceştia. Cu voia lui Dumnezeu, ne bucurăm astăzi de primirea unui spaţiu în incinta Casei de Cultură a Studenţilor pentru a începe desfăşurarea activităţilor alături de studenţi, pentru studenţi. Nu este un spaţiu foarte mare, dar cu siguranţă vom încăpea toţi care auzim glasul chemării lui Dumnezeu, si da, este foarte cald în interior vor spune mulţi, dar cu siguranţă este mult mai bine decât în văpaia iadului.

Pentru a crea o ambienţă cat mai plăcută pentru toţi cei care doresc să ne calce pragul, am demarat începând cu ziua de ieri curăţenia şi amenajarea spaţiului.

Vă asteptăm să ne vizitaţi! Ne găsiţi în Casa de Cultură a Studenţilor, la etaj, sala cu nr. 36!

Postul – Anticamera mântuirii noastre

Aflându-ne în Postul Învierii Domnului, A.S.C.O.R. Ploieşti şi-a propus să adâncească spre folos duhovnicesc sensurile acestei perioade, prilej de a îl avea ca invitat pe Pr. Prof. Dr. Vasile Gavrilă pentru a susţine o prelegere intitulată sugestiv “Postul – pridvorul întâlnirii noastre cu Dumnezeu”.
Părintele a deschis discuţia cu îndemnul la esenţializarea fiecărei clipe, mai precis la a ne strădui să trăim ca şi cum am muri în clipa următoare şi, paradoxal, ca şi cum abia acum am înviat. Astfel, în tumultul vieţii cotidiene, care ne răpeşte preţiosul timp necesar a fi dedicat nouă şi semenilor, este esenţial să conştientizăm că momentul pe care îl trăim acum, lucrarea pe care o întreprindem acum, respectiv persoana cu care vorbim acum trebuie valorizate ca şi cum ar fi cele mai importante din întreaga noastră viaţă.
În acest context, Postul Mare vine ca o ancoră, un răgaz de a sta de vorbă cu noi înşine şi constituind o ocazie de a formula întrebări fundamentale precum “Care este rostul meu în lume?”. Mai presus de toate, însă, postul reprezintă un timp de tensiune duhovnicească, un timp al aşteptării, aşteptare care nu este direcţionată către bucurii lumeşti trecătoare, ci care ţinteşte chiar Marea Întâlnire cu Dumnezeu. Această aşteptare este rezultatul faptului că omul îşi caută permanent originea, şi deşi de multe ori în mod inconştient, jinduieşte după dobândirea harului şi a Duhului Sfânt. În acest sens, părintele Gavrilă a lămurit că a fi ortodox echivalează cu a fi pe calea ce duce la îndumnezeire, la desăvârşire, dându-ni-se posibilitatea de a ne afunda în viaţa lui Hristos aşa cum se afundă pruncul la botez.
Ne pregătim pentru Marea Întâlnire de la sfârşitul veacurilor întâlnindu-ne cu Dumnezeu în Sfânta Liturghie, prin dumnezeiasca Euharistie, dar şi în toate posturile de peste an, precum şi prin Sfânta Cruce, dacă ne-o asumăm ca fiind pecetea iubirii divine. Prin urmare, în timpul postului exersăm, ne educăm mintea şi inima, mai ales dacă privim postul ca anticameră, un pridvor binevenit şi necesar al Întâlnirii. Dacă în pridvor stăm de vorbă ca preambul, în cămară ne va întâmpina Taina, lăuntricul. Analog, în timp ce în pridvor ne lepădăm de satana la botez, în Biserică ne unim cu Hristos.
Părintele a mai accentuat şi aspectul, de multe ori trecut cu vederea, cum că postul şi pocăinţa ar trebui să fie o mare bucurie şi izvoare de nădejde, întrucât prin intermediul lor ne conectăm la Lumină, aşa cum firele sunt conectate la sursă. Cât timp ne aflăm departe de Lumină, nu suntem capabili să observăm petele din noi, astfel că doar apropiindu-ne de Hristos devenim străvezii Harului. În mod paradoxal, ne îngrozim de răul din noi, dar scăparea de mizerie şi de mirosul greu al păcatului ne umple de bucuria “dezintoxicării”. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că postul, rugăciunea, ori privegherea nu constituie un scop în sine, ci sunt mijloace spre a dobândi comuniunea cu Dumnezeu.
De asemenea, asprimea postului trebuie să fie reglată de recomandările duhovnicului, de starea duhovnicească şi de sănătatea şi limitările trupeşti ale fiecăruia. Când omul posteşte sufleteşte, postul îi devine hrană. De altfel, şi timpul în care nu postim se cuvine a fi considerat un timp pascal şi de cumpătare, permanentizând astfel starea de post, cu atât mai mult cu cât “toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate-mi sunt de folos.”
Referitor la urările ce se formulează în această perioadă, părintele Gavrilă a evidenţiat ideea că “Paşte fericit!” este oarecum pleonastic, fiindcă Paştile reprezintă prin excelenţă fericirea, mult mai indicat fiind să rostim “Hristos a înviat!”.
Cu multă afecţiune, părintele Vasile Gavrilă ne-a îndemnat şi ne-a dorit să dobândim statura duhovnicească de mireasă care se pregăteşte, iar toate momentele vieţii noastre să fie un pridvor, pentru ca apoi să pătrundem la Cina Nunţii Mirelui, în Cămara tainică.

Înregistrarea conferinţei susţinute de părintele Vasile Gavrilă:

Invitatie la conferinta – Postul-pridvorul intalnirii noastre cu Dumnezeu

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani – Filiala Ploiesti are deosebita placere de a va invita sa luati parte, in ziua de 11 Aprilie 2011, incepand cu ora 18.00, la conferinta cu tema “Postul-pridvorul intalnirii noastre cu Dumnezeu”. Prelegerea va fi sustinuta de Preot Prof. Dr. Vasile Gavrila si va avea loc la Casa de Cultura a Studentilor din cadrul UPG Ploiesti.

Va asteptam!

Igiena biblică – Mărturii grăitoare pentru nutriţii sanatoase

În seara de marţi, 5 aprilie, domnul Profesor Doctor Pavel Chirilă a revenit printre ploieşteni cu ocazia seriei de conferinţe organizate de A.S.C.O.R Ploieşti în Postul Învierii Domnului.
Prelegerea sa, intitulată “Igiena biblică”, ne-a purtat prin numeroase versete şi citate din Vechiul şi Noul Testament care sunt o mărturie grăitoare a faptului că Dumnezeu este cel mai bun nutriţionist al nostru şi că dacă I-am urma sfaturile, nevoia de doctor s-ar diminua considerabil.
Astfel, invitatul nostru ne-a propus o contorizare a alimentelor menţionate în Sfânta Scriptură, cu scopul de a le reliefa valoarea, dar şi de a face o paralelă referitoare la starea lor naturală, dintru începuturi, şi “calitatea” la care acestea se găsesc în prezent comercializate pe piaţă.
Vorbind despre grâu, care este complex din punct de vedere nutritiv şi supranumit “laptele de mamă al pământului”, s-a ajuns la concluzia că da, “pâinea inima omului o întăreşte”, dar aici este vorba de pâinea integrală, în contextul în care astăzi consumăm predominant pâine albă, cu efecte mai mult de slăbire a inimii omului. De altfel, Însuşi Dumnezeu, în Geneză, îndeamnă la consumul de cereale şi fructe, o combinaţie redescoperită în vremurile recente sub formă de műsli.
Foarte des pomenit în Sfânta Scriptură este şi vinul, de altfel Mântuitorul preschimbând atât apa în vin, cât şi vinul în Sânge. Echilibrul stă, însă, pe de o parte în calitate, iar pe de alta în dozarea cantităţii, demne de luat în seamă fiind şi multiplele referiri la cumpătare din Ecclesiastic. Prin urmare, domnul doctor a evidenţiat că este recomandat a se consuma 150-200 ml de vin pe zi (de preferinţă fără sulfiţi), cu atât mai mult cu cât francezii, care respectă această dietă de un pahar de vin pe zi, înregistrează cu 25% mai puţine accidente vasculare.
Măslinele şi untdelemnul sunt şi ele menţionate în Vechiul şi Noul Testament, în general constituind un simbol al Duhului Sfânt şi al învăţăturii Acestuia. În alimentaţie, uleiul aduce beneficiul că încorporează calorii multe de origine vegetală, oferind o alternativă la cele animale, dar trebuie ţinut cont de faptul că medicina naturistă îndeamnă la consumul de ulei presat la rece, în detrimentul celui rafinat.
În incursiunea în igiena biblică a alimentaţiei ne-am oprit şi la miere, glucidul ideal de care are nevoie omul, întrucât conţine multă fructoză, iar zaharoza se găseşte într-un procent foarte redus, această proporţie a cantităţilor fiind inversată în cazul zahărului, un ingredient greu tolerat de organism, dăunător şi cauzator de numeroase boli.
În ceea ce priveşte carnea, domnul Pavel Chirilă a subliniat faptul că Dumnezeu nu a creat nimic necurat, parafrazându-l totodată şi pe Sfântul Apostol Pavel în ideea că este permis să mâncăm carne, dar bine este să nu o facem. În peisajul pieţei de azi se trage un semnal de alarmă referitor, spre exemplu, la viţeii crescuţi la jgheab cu hormoni, peştii de acvacultură trataţi cu chimicale, ori la păsările hrănite în cuşcă cu hrană hormonizată, impunându-se o informare şi o atenţie sporită a consumatorului.
De asemenea, important de precizat este că regulile monahale ale Sfântului Teodor Studitul, care presupuneau luarea mesei între orele 10-11 dimineaţa, respectiv 18-19 seara, au fost confirmate de către studiile cercetătorilor englezi, desemnând aceleaşi intervale ca fiind cele mai sănătoase pentru organism.
Adiţional, domnul Pavel Chirilă a accentuat faptul că mâncarea mai naturală conduce şi la emisii mai reduse de toxine, şi implicit la o igienă mai bună a trupului. Mai mult decât atât, chiar dacă uneori costul alimentelor bio este destul de ridicat, contrabalansează cu plata îngrijirilor medicale impuse de o alimentaţie ieftină şi necorespunzătoare.
Tot pe baza îndemnurilor biblice, s-a dezbătut şi subiectul igienei muncii şi a somnului, munca fiind condiţia somnului bun (“dulce e somnul lucrătorului”), cu recomandarea ca omul să adoarmă înainte de miezul nopţii.
Răspunzând la diversele întrebări ale publicului, domnul doctor ne-a atenţionat, cu atât mai mult cu cât traversăm această perioadă, că postul este o armă în lupta cu patimile, nu o virtute în sine, iar privit ca performanţă ascetică şi necorelat cu aspectele duhovniceşti, în general duce la boală.
Îi mulţumim călduros domnului Pavel Chirilă pentru imboldul de a ne strădui să consumăm alimentele cât mai aproape de starea lor primară, aşa cum le-a creat Dumnezeu încă dinainte de crearea omului, ca şi cadru de folos acestuia. În acest sens, este esenţial să conştientizăm că produsele chimizate nu ni se dau, ci noi le cumpărăm, şi că există o serie de boli evitabile, de care ne putem feri prin însuşirea unui stil de viaţă corect şi sănătos. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Igiena Biblica – Invitatie la Conferinta

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani – Filiala Ploiesti are deosebita placere de a va invita sa luati parte, in ziua de 5 Aprilie 2011, incepand cu ora 18.00, la conferinta cu tema “Igiena biblica”. Prelegerea va fi sustinuta de Prof. Dr. Pavel Chirila si va avea loc la Casa de Cultura a Studentilor din cadrul UPG Ploiesti.

Va asteptam!

Conectati din nou la evenimente..

Doamne, ajuta!

A trecut un timp important in care activitatea pe blog a lipsit, chiar daca actiunile au fost si sunt intr-un numar insemnat.. Dupa seria de conferinte, incheiata pe 15 decembrie cu programul de poezii, ”Povestea lui Gheorghe Mot”, au urmat actiuni ce au avut in prim-plan copii, batrani si bolnavi. Ne-am implicat astfel, facand inca o data front comun pentru strangerea de fonduri prin sponsorizari, colecte de produse, dar mai ales prin organizarea de mici concerte de colinde care sa vesteasca Nasterea Domnului. Ne-am bucurat sa aducem mangaiere copiilor din asezamantul de la Valea Plopului, persoanelor internate in Spitalul Judetean Ploiesti, copiilor internati in Spitalul de Pediatrie Ploiesti, elevilor de la Scoala din Chitorani cu o situatie mai deosebita,batranilor din Azilul de la Boldesti-Scaieni, dar si celor aflati in penitenciarele din Ploiesti si Targsoru Vechi.
Bucuria vine din lucrurile marunte, linistea din suflet, iar caldura din inima.. Asa au decurs si actiunile noastre:

Multumim partenerilor care au sustinut in campania “Daruiesti de Craciun”:

Trecerea in noul an ne-a regasit pe majoritatea dintre noi cautand liniste, odihna si pace intr-un loc atat de placut si de apropiat noua, precum cel oferit de manastirea Lainici.

Privind usor in trecut, 2010, primul an de existenta al  ASCOR – Filiala Ploiesti, a fost un an bogat in realizari , dar in acelasi timp un an, care ne obliga pentru 2011 sa fim mai buni cu noi insine si cu semenii nostrii, si totodata, sa ne propunem cel putin tot atatea activitati frumoase prin care ASCOR Ploiesti sa se innoiasca de fiecare data.

Pentru a starni un pic interesul, vom enumera cateva dintre  proiectele pe care le-am inceput sau pe care le avem in vedere:

• Pelerinaje – vom incerca sa realizam pelerinaje mai dese atat in tara cat si in strainatate
• Conferinte
• Actiuni cu caracter sportiv: drumetii, sport(fotbal, basket, tenis), plimbari cu bicicleta, picnicuri la iarba verde
• Actiuni de promovare a mediului
• Actiuni de asistenta sociala in spitale, azile, etc
• Proiectul FERMA – o mica plantatie de pomi fructiferi, ornamentali, dar si de legume si flori
• Proiectii de film
• Serate de poezie cu teme diverse
• Realizarea unei piese de teatru
• Si altele.

Si daca nu v-am convins sa mai reveniti pe blogul nostru, urmariti un montaj cu imagini din ultimul nostru pelerinaj la Manastirea Cheia..

Din suflet cu emotie, un recital de poezie si colinde

 

Ca o încununare a seriei de conferinţe organizate, cu ajutorul Domnului, de A.S.C.O.R. Ploieşti  în Postul Naşterii Mântuitorului, pe 15 decembrie a avut loc un emoţionant recital de poezie şi colinde, prilej de reflecţie, mulţumire şi bucurie.

L-am primit cu nespus drag în mijlocul nostru pe actorul Florin Nan, un om de mare calitate, atât profesională, cât şi sufletească. Astfel, am fost introduşi în lumea autentică a satului românesc, o lume pură, profundă în simplitatea ei, cu valori şi credinţă nestrămutată, Florin depănându-ne cu mult farmec Povestea lui Gheorghe Moţ. Deşi aşezaţi pe scaune, l-am însoţit cu mintea şi inima pe eroul nostru, arhetipul ţăranului român, de-a lungul fiecarui moment de mare semnificaţie din cursul vieţii sale. Rând pe rând, părintele Anton şi tinerii ascorişti, ce parcă închipuiau o şezătoare din vremuri de poveste,  au recitat creaţii ale marilor noştri poeţi, “pictând” în culori vii naşterea lui Gheorghe Moţ, copilăria, horele pline de voioşie, Paştele la ţară, războiul, prietenia şi suferinţa, durerea mamei, căsătoria, conflictele cu ciocoii, ororile închisorii comuniste, bucuria revenirii în familie, dar şi moartea. Ţăranul român primeşte toate câte îi sunt rânduite, deopotrivă bucurii şi dureri, cu înţelepciune şi inimă deschisă, încredinţându-se că este vegheat cu dragoste de Cel de Sus.

Cu adevărat, Florin Nan şi-a îndeplinit dorinţa de a realiza o artă de la şi pentru Dumnezeu, o artă ce cultivă frumosul şi îndeamnă la puritate sufletească şi bunătate. Puternic ancoraţi în atmosfera de basm a satului românesc, abia ne-am putut dezlipi de Gheorghe Moţ şi a lui poveste, dar am făcut-o pentru a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru toate darurile Sale printr-un recital de colinde. A fost o seară minunată, încărcată cu emoţie şi presărată cu momente ce cu siguranţă şi-au făurit un loc aparte în inimile noastre.

Povestea lui Gheorghe Mot – Recital de poezie si colinde

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani – Filiala Ploiesti are deosebita placere de a va invita sa luati parte, in ziua de 15 Decembrie 2010, incepand cu ora 18.00, la recitalul de poezie si colinde “Povestea lui Gheorghe Mot ”. Spectacolul va fi sustinut de Florin Nan impreuna cu A.S.C.O.R. si va avea loc la Casa de Cultura a Studentilor din cadrul UPG Ploiesti.

Va asteptam!

__

Pentru a ne intra cat mai bine in roluri am facut si o mica repetie…